În timp ce noi sărbătorim Paştele cu ouă roşii, miel şi pască, alte ţări şi-au îmbrăţişat propriile tradiţii şi obiceiuri pe care le vom descoperii în cele ce urmează.
Paştele în Spania
Cunoscut sub numele de Semana Santa sau Săptămâna Mare, Paştele este sărbătorit timp de 7 zile în Peninsula Iberică.Sărbătoarea începe în ultima săptămână a Postului Mare şi este marcată cu procesiuni religioase uriaşe şi elaborate în aproape fiecare oraş şi sat din ţară.
Oamenii defilează pe străzi îmbrăcaţi în costume sau în haine cu glugă, reproducând diferite scene din Biblie, în timp ce sunt acompaniaţi de muzică live. Unele dintre cele mai cunoscute evenimente au loc în Zamora, Sevilla, Granada şi Valladolid.
În acea perioadă sunt foarte populare delicii precum torrija (asemănătoare cu pâinea prăjită franţuzească) şi prăjiturile.
Paştele în Franţa
La fel ca în Spania, multe dintre obiceiurile de Paşte ale francezilor provin din tradiţia catolică. Se obişnuieşte ca în preajma Paştelui, clopotele să se oprească din sunat în semn de respect pentru moartea Mântuitorului. Pentru a explica lipsa sunetului făcut de clopote, copiilor li se spune că au zburat până la Roma pentru a fi binecuvântate de Papa.
În Duminica Paştelui, clopotele vin în zbor înapoi în Franţa încărcate cu dulciuri, pe care le aruncă în grădini pentru copilaşi. Odată întoarse la locurile lor, clopotele încep să sune din nou de bucurie, iar în acel moment începe vânătoarea de ouă numită şi “chasse aux oeufs”.
Aşadar, în Franţa, nu faimosul Iepuraş de Paşte aduce ouăle de ciocolată ci clopotele zburătoare (cloches volantes).
Mâncarea tradiţională constă în miel, brânză, cartofi şi ciocolată. În oraşul Bassieres, în Lunea Paştelui se adună mii de oameni pentru a face o omletă uriaşă formată din 15000 de ouă. Fiecare familie sparge ouăle în casele lor în dimineaţa respectivă iar apoi se adună în piaţa principală şi gătesc ouăle pentru prânz. Şi cina. Şi micul dejun pentru a doua zi…
Legenda spune că această tradiţie vine de la Împăratul Napoleon. El mâncase o omletă care i-a plăcut foarte mult, ulterior cerând una uriaşă pentru el şi toată armata sa.
Paştele în Germania
În Germania, Vinerea Mare şi a doua zi de Paşte sunt sărbători legale. Ei sărbătoresc acest lucru aprinzând în Sâmbăta Mare focuri imense exact la momentul apusului.
Unele locuri au transformat “osterfeuer” (focul de Paşte) în mini festivaluri cu tiribombe şi standuri ce vând cârnaţi şi vin, în timp ce alte comunităţi îndeasă baloţi uriaşi de paie într-o roată de lemn, le dau foc şi îi rostogolesc de pe un deal(cunoscut că Osterrad).
Alte tradiţii includ împodobirea unui “pom de Paşte” cu ouă pictate manual, obicei cunoscut sub numele de Ostereierbaum. De regulă, familiile atârnă ornamentele de un mic copac din grădină, dar se pot agăţa şi de un gard viu mai înalt.
De asemenea, se obişnuieşte ca în Joia Mare să se mănânce ceva verde cunoscut sub numele de Grundonnerstag. Este o pâine dulce, condimentată, îmbogăţită cu ouă şi lactate, presărată cu migdale şi fructe confiate. Este foarte populară în timpul Paștelui ca mic dejun sau că o gustare pentru ceaiul de după-amiază.
Paştele în Italia
Deloc surprinzător, cel care conduce sărbătorile de Paşte în Italia este Papa. În Vinerea Mare, el ţine o liturghie uriaşă la Bazilica Sf.Petru. În timpul liturghiei, pe cerul nopţii se ridică un crucifix uriaş format din torţe aprinse.
În Florenţa, Duminica Paştelui este marcată de Scoppio del Carro, un obicei vechi de secole, în care un vagon antic uriaş şi plin de artificii este însoţit de sute de oameni îmbrăcaţi ca în secolul XV. Odată ajunşi într-o mică piaţă, este aprins de o rachetă în formă de porumbel.
În altă parte a Italiei, pe parcursul celor trei zile, au loc procesiuni religioase în care oamenii se îmbraca în costume antice şi defilează cu artefacte, statui şi ramuri de măslin prin pieţele principale.
Unul dintre cele mai populare alimente în acea perioadat este Colomba di Pasqua, o prăjitură tradiţională ce seamăn cu un panettone.
Paştele în Polonia, Ungaria, Ucraina, Republica Ceha şi Slovacia
În Europa Centrală şi de Est există o tradiţie străveche conform căreia în Lunea Paştelui bărbaţii udă femeile cu găleţi pline cu apă.
Cunoscut sub numele de Smigus-dyngus în Polonia, Watering Monday în Ucraina şi Sprinkling în Ungaria, acest ritual are în vedere fertilitatea femeilor, apa având efect de curăţare, pentru a fi sănătoase până primăvara următoare. În Ungaria participanţii se îmbraca în haine poplare, iar bărbaţii stropesc femeile cu găleţi de apă sau parfum.
Acest obicei, că fetele să fie udate cu parfum de către băieţii care le plac, este prezent şi la noi în ţară, în zona Ardealului. După ce sunt stropite, acestea îi servec pe bărbaţi cu mâncare şi băutură.
O altă tradiţie a acestor ţări este cea a bicuirii femeilor cu un bici special realizat manual din sălcie şi decorat cu panglici.Nu este menit a fi dureros şi se presupune că le ajuta pe femei să-şi păstreze tinereţea, sănătatea şi fertilitatea pentru tot parcursul anului.
Paştele în Finlanda şi Suedia
Într-un ritual popular, vechi de secole, ce seamăn izbitor cu Halloween-ul, copiii din Finlanda şi Suedia se îmbraca în vrăjitoare de Paşte (paskkarring) şi merg din casă în casa în cartierele lor în speranţa că vor primi ciocolată.
Tinerii poartă batice decorate, îşi pictează feţele şi poartă mănunchiuri de crenguţe de salcie decorate, picturi şi desene pe care le schimba apoi cu dulciuri.
Paştele în Filipine
În Vinerea Mare, catolicii devotaţi se oferă voluntar pentru a fi “răstigniți”, în ideea de a recrea suferinţa lui Isus, într-o practică deosebit de îngrozitoare care a fost condamnată de Biserică. Mii de oameni urmăresc acest ritual ce este cunoscut sub numele de Riturile de post San Pedro Cutud, din provincia Pampanga, în care credincioşii sunt bătuţi în cuie pe cruci pentru a-şi ispăşi păcatele sau pentru a se ruga pentru alţii.
Penitenţii (pocăiţii) se oferă voluntar în acest ritual şi au cuie lungi bătute în palme şi în picioare şi crucificaţi de oameni îmbrăcaţi în centurioni romani. Ei sunt daţi jos de pe cruce doar atunci când se simt ispăşiţi de păcatele lor.
Biserica Romano-Catolică nu este pasionată de această practică ce datează din anul 1950 şi a încercat de multe ori să o descurajeze, fără prea mult success însă.
Paştele în Bermuda
După cum v-aţi aştepta de la o insulă tropicală, Paştele este mult mai relaxat şi călduros decât este pentru noi, în Europa. În mod evident, bermudienii de toate vârstele sărbătoresc Vinerea Mare pe plajă, unde înalță zmee atât homemade cât şi cumpărate din magazine.
Se presupune că zmeele reprezintă învierea lui Isus şi vin în tot felul de forme, culori şi dimensiuni.Unele sunt atât de mari încât au nevoie de mai mulţi oameni pentru a le ridica în aer. Pe lângă asta, bermudienii servesc prajutura de peşte şi chifle fierbinţi.
Paştele în Australia.
În încercarea de a atrage atenţia asupra populaţiei în scădere a micilor marsupial Bilby, cofetarii din Australia au început să facă figurine de ciocolată cu acest mic animăluţ în locul clasicilor iepuraşi de ciocolată. Ei sunt de părere că astfel ajută la salvarea unei specii pe cale de dispariţie.
Paştele în Grecia
Paştele este cunoscut în întreaga lume pentru ouăle multicolore şi decorate. Dar în Grecia vom găsi doar ouă roşii.
Roşul este considerată culoarea vieţii, precum şi o reprezentare a sângelui lui Hristos. Din cele mai vechi timpuri, oul a fost un simbol al reînnoirii vieţii, iar mesajul ouălor roşii este victoria asupra morţii.
Paştele în Norvegia
În această ţară, în perioada Paştelui, oamenii au parte de puţină acţiune. Ei se retrag în cabanele lor de la munte împreună cu familia şi urmăresc emisiuni cu crime sau citesc cărţi poliţiste, comandate special în ediţie de Paşte. Se numesc Whodunnit.
Chiar şi cutiile de lapte au inscripţionate scurte povesti misterioase în timpul sezonului.Fenomenul a fost declanşat de imensă popularitate a unui roman poliţist din 1923.
Paştele este o sărbătoare aşteptată cu multă nerăbdare şi indiferent de locul în care ne aflăm, sau de tradiţiile respectate, cu toţii merităm acest prilej de a ne reuni şi sărbătorii cât mai plăcut împreună cu cei dragi.